numarul 9, octombrie 2006

Ziar distribuit gratuit in 6 comune din Judetul Alba: Cenade, Radesti, Rosia de Secas, Sasciori, Sincel, Santimbru



















IN ACEST NUMAR …
 

Festivalul Afroda

Subventii de toamna

Leader in jud.Alba

Vizita intr-o regiune Leader din Germania

Vizita de studiu la institutiile UE din Bruxelles

Actiuni Afroda

Sfaturi tehnice: cultura ‘’ Triticale’’

Stagiari Sesame

Fermieri francezi in vizita in Romania

Cursuri formare primari si responsabili utilaje

REDACTIA

 




FESTIVALUL Alba- Afroda, Editia a II a, Vingard 2006

 

Iata-ne ajunsi la cea de-a doua editie a festivalului AFRODA, festival organizat la inceputul acestei toamne, cu sprijinul comunelor membre Afroda.

Anul acesta festivalul s-a desfasurat pe parcursul a doua zile, 2-3 septembrie, la Vingard, comuna Spring.

Timpul a tinut cu noi, si pe data de 2 septembrie, echipele de fotbal din comunele Alba Afroda, s-au intrecut in „ Cupa Prieteniei la Fotbal’’, pe terenul de la Spring.

Cine au fost castigatorii Cupei ?

Pe locul I echipa comunei Santimbru, locul II a fost castigat de fotbalistii comunei Spring iar locul III de echipa comunei Sancel. Castigatorii au primit premii, cupe si diplome, iar seara s-a incheiat cu o masa comuna.

Felicitari tuturor jucatorilor si ii asteptam si la o editie viitoare.

Ziua a doua a festivalului, 3 septembrie 2006,a debutat cu prezentarea programului pregatit de catre membrii fiecarei comune Afroda.

Pe langa tesaturi, mancaruri traditionale, mestesuguri expuse in fiecare cort reprezentant al comunelor, grupurile vocale si folclorice ne-au incantat auzul si jocul, fiecare dupa cum urmeaza:

  • Comuna Cergau - cu „ Obicei de seceris” si solista de muzica populara Alina Pinca
  • Comuna Spring- cu "Obicei de nunta"
  • Comuna Rosia de Secas - cu grup vocal folcloric
  • Comuna Santimbru – cu grup folcloric
  • Comuna Sasciori – cu grup folcloric
  • Comuna Sancel – cu cor barbatesc „ Sancelenii ” si un grup folcloric cu reprezentanti din satul Panade
  • Comuna Radesti – cu grup folcloric si solista de muzica populara Lia Ciobanu.

Dupa prezentarea fiecarei comune in parte, participantii au avut ocazia sa asculte si sa urmareasca cateva momente prezentate de invitatii speciali ai festivalului:

  • Ionut Fulea si Codru de Romania
  • Nicolae Sabau
  • Alina Pinca
  • Teodora Ciocanea
  • Radu Mos – prezentator + momente vesele
  • Simi Deac
  • Surpriza din Banat.

Jocul si voia buna au continuat pana seara tarziu, in jurul unui inalt foc de tabara, care a incheiat ziua frumoasa a festivalului.

Multumim mult co-organizatorilor de anul acesta, „ Axei Unitatii’’- Spring, Rosia de Secas, Cergau care impreuna cu noi au participat la organizarea festivalului, tuturor membrilor Afroda,oficialitatilor,invitatilor speciali si participantilor la festival si sa ne vedem cu bine la editia a -3-a, in 2007.

ing. Ioana Stanciu




SPRIJIN financiar pentru fermieri in aceasta toamna
 

Agentia de Plati si Interventie Pentru Agricultura (APIA) – Sucursala Alba acorda sprijin financiar producatorilor agricoli, crescatori de ovine si caprine incepand cu 01.10.2006.

Se acorda:

- 200.000 LEI/CAP OAIE/CAPRA

- 500.000LEI/CAP BERBEC/ TAP INSCRIS IN R.G.


Conditii :

- Detinerea a minimum 50 de capete ovine si/sau minimum 10 capete caprine, individualizate in sitemul national conform legislatiei in vigoare, pentru animalele inscrise in registrul agricol la data de 31 Decembrie 2005 si care fata cel putin o data in perioada 1 ianuarie- 31 decembrie 2006.


Documente necesare :

- cerere tip si tabelul cu animalele pentru care se solicita subventie ;
- adeverinta eliberata de consiliul local din care sa rezulte umarul de animale detinute si inscrise in registrul agricol la 31.12.2005 ;
- certificatul de origine pentru berbec/tap, eliberta de detinatorul Registrului genealogic;
- declaratie de fatare pe propria raspundere

Toate documentele se vor depune la APIA centrul local, de care apartine fiecare producator agricol.

Tot prin intermediul APIA se acorda un sprijin financiar de 100 RON/ha pajiste, sub forma de bonuri valorice, producatorilor agricoli din zona montana care detin suprafete de pajisti.

Acest ajutor se acorda pentru:

- achizitionarea de seminte certificate de legumionoase si graminee perene in amestec, cu exceptia semintelor de lucerna si trifoi;

- achizitionarea de ingrasaminte chimice in scopul sporirii fertilitatii solului si a productiei vegetale;

- efetuarea lucrarilor de amendare a solului.

De acest sprijin financiar pot beneficia persoanele fizice, juridice, asociatiile crescatorilor de bovine, ovine si caprine sau asociatii composesorale, care detin in proprietate/arenda/concesiune suprafete de pajisti in zona montana in vederea asigurarii bazei furajere pentru animalele din speciile bovine, ovine si caprine.

Conditii:

1. Persoanele fizice:

a) sa faca dovada detinerii inproprietate/arenda/concesiune a unei suprafete de minimum 1ha de pajisti;

b) sa asigure o incarcatura minima de 1,0 unitati vita mare (UVM)/ha pajiste.

2. Persoanele juridice si/sau asociatiile de crescatori de bovine, ovine si caprine si/sau asociatiile composesoratele de pajisti:

a) sa faca dovada detinerii in proprietate/arenda/concesiune a unei suprafete de minimum 30 ha de pajisti ;

b) sa asigure o incarcatura minima de 1,0 UVM/ha pajiste.

Pot obtine sprijin direct numai producatorii agricoli, crescatori de bovine, ovine si caprine, care un inregistreaza datorii restante catre bugetul de stat ori bugetul local.

Documente :

a) copie de pe BI/CI pentru persoane fizice sau copie de pe certificatul de inmatriculare si certificatul de inregistrare pentru persoanele juridice ;

b) declaratie pe propria raspundere ca asigura incarcatura minima de 1,0 UVM pe ha/pajiste, calculate conform coeficientului de transformare in UVM de 0,80 pentru bovine total si de 0,15 pentru ovine/caprine total ;

c) copie dupa actul de proprietate/concesionare/arendare a suprafetei de pajiste pentru care se solicita sprijinul si dovada platii arendei/redeventei, sau a altor obligatii contactuale, dupa caz, aferente anului in curs- copie de pe borderoul de plata a arendei, adeverinta de la ADS, sau alte documente doveditoare ;

d) copie de pe biletul de proprietate a animalelor eliberat de Consiliul Local, in care se va mentiona numarul de animale detinute de proprietar, inscrise in Registrul agricol ;

e) adeverinta de la Directiile Generale ale Finantelor Publice Judetene si de Consiliile Locale din care sa rezulte ca un au datorii restante catre bugetul de stat ori bugetul local ;


Termen limita pentru depunerea cererilor

-30 NOIEMBRIE 2006 –



Toate documentele se depun, ca si in cadrul sprijinului anterior, la APIA, central local.

Bonuri de 1.5 milioane lei la hectar

Toti producatorii agricoli car vor infinita in aceasta toamna culturi de grau, orz, orzoaica sau rapita vor beneficia de bonuri valorice de 1.5 milioane lei vechi/ha.

Aceste bonuri vor fi acordate de catre sucursalele APIA si vor putea fi folosite pentru seminte, ingrasaminte si pesticida.

Termenul limita de utilizare a bonurilor este 1 decembrie 2006.

Sucursalele judetene ale APIA primesc spre decontare bonuri valorice utilizate la achizitia de seminte si/sau îngrasaminte si/sau pesticide pâna la data de 15 februarie 2007.

Ministerul Agriculturii a decis alocarea acestor sume, deoarece pana in toamna anului 2007, detinatorii de terenuri un vor mai primi alte fonduri.

Deasemenea vor fi alocate subventii in valoare de 70 miliarde lei vechi pentru industrializarea fructelor si legumelor, alocati pentru mere,prune,piersici,struguri masa, tomate,mazare boabe,fasole pastai,ardei, sub forma de compoturi sau conserve.

La nivelul DADR Alba, prin hotarari de guvern se vor mai aloca:

Alocatii pentru dotari ale exploatatiilor care detin animale de lapte (HG 1288/2006 care modifica 785/2005)- achizitii aparate de muls, tancuri de racire, sali de muls etc.

Data limita de depunere a documentatiilor 20 octombrie 2006.

Sprijinului pentru achizitionarea de motorina în vederea efectuarii lucrarilor agricole mecanizate de înfiintare si întretinere a unor culturi agricole ce se înfiinteaza in primavara anului 2006:

- pentru lucrarile de înfiintare a culturilor care se însamânteaza în toamna anului 2006, se acorda producatorilor agricoli un sprijin financiar de 1 leu /litru pentru achizitionarea de motorina si/sau biodiesel produs conform Standardului European SR EN 14214:2004/AC:2004

Ultima zi de livrare a motorinei de catre furnizorii de carburanti, pe baza adeverintelor eliberate de DADR Alba este 15 noiembrie 2006.

Modificarea HG 1853/2006 in sensul :

a.acordarea unei prime de 3000 de lei vechi pentru fiecare litru de lapte livrat conform normelor Uniunii Europene: numarul de germeni sub 100 de mii / mililitru si numarul de celule somatice sub 400 de mii / mililitru.

b.1.500 lei vechi/litru daca laptele livrat îndeplineste doar cerintele „Programului de actiuni pentru îmbunatatirea calitatii si salubritatii laptelui materie prima”

c.Modificari ale pragurilor de performanta pentru producatorii agricoli, crescatori de vaci de lapte sau bivolite. Prima anuala acordata pe cap de vaca mediu furajata, în functie de productia fizica de lapte livrata, se acorda astfel:

- 75 lei RON/cap la livrarea cantitatii de minimum 500 l/cap/an;
- 85 lei RON/cap la livrarea cantitatii de minimum 750 l/cap/an;
- 100 lei RON/cap la livrarea cantitatii de minimum 1.000 l/cap/an;
- 150 lei RON/cap la livrarea cantitatii de minimum 1.500 l/cap/an;
- 200 lei RON/cap la livrarea cantitatii de minimum 2.000 l/cap/an;
- 250 lei RON/cap la livrarea cantitatii de minimum 3.000 l/cap/an;
- 300 lei RON/cap la livrarea cantitatii de minimum 3.500 l/cap/an;
- 400 lei RON/cap la livrarea cantitatii de minimum 4.500 l/cap/an;

d.posibilitatea ca grupurile de producatori legal constituite si recunoscute sa solicite subventia pentru productia livrata în numele membrilor lor

HG 1055/2006 - pentru aplicarea mecanismului de interventie pe piata graului:

a.Pentru recolta de grau a anului 2006, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, denumita in continuare Agentie, poate achizitiona in stocuri publice de interventie cantitati de grau pentru consum din productia interna, atunci cand oferta de produs excedeaza cererii de consum pe piata.

b.Cantitatea minima a loturilor care se pot oferi pentru vanzare la stocul public de interventie este de 80 tone grau, iar cantitatea maxima de grau ce poate fi achizitionata de la fiecare ofertant este de 500 tone.

c.Pot face oferte de vanzare la stocul public de interventie producatorii agricoli persoane fizice si/sau juridice, organizati in exploatatii inregistrate in Registrul agricol/Registrul fermelor

HG nr. 1.157 din 6 septembrie 2006 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 600/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producatorilor de legume de sera si ciuperci de cultura in anul 2006

Cantitatile pentru care se acorda sprijinul financiar si cuantumul sumelor sprijinului pe unitatea de produs, repartizate pe culturi, in anul 2006

Legume de sera 600 lei/tona

Ciuperci de cultura 800 lei/tona

Sprijinul direct al statului se acorda pentru produsele recoltate si livrate din serele incalzite, din ciclurile I si II de productie, pana la data de 31 decembrie 2006

ing. Rodica Parau




LEADER in judetul Alba

In numarul trecut al ziarului nostru v-am povestit despre noul program european de initiativa comunitara, Leader care va fi implementat si in Romania in perioada 2007-2013.

Mai jos, va prezentam succint localitatile din cele 5 subregiuni LEADER alese din judetul Alba, si pe reprezentantii acestora care vor beneficia de formare pentru implementarea Leader, in cadrul sesiunilor organizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale:

TERITORIILE (ZONELE) SUBREGIONALE DIN JUD. ALBA CE VOR BENEFICIA DE FORMARE PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI LEADER IN ROMANIA


Teritoriu: Zona Muntilor Trascau
Regiune: Centru
Judet: Alba
Localitati: Lupsa, Rosia Montana, Bucium, Almasu Mare, Baia de Aries, Mogos, Zlatna, Ceru Bacainti, Salciua, Ponor, Intregalde, Metes, Blandiana, Posaga, Râmet, Cricau, Ighiu,Ocolis, Râmetea, Livezile, Stremt, Galda de Jos
Reprezentant: Moisa Vasile, Presedinte CETM Albamont

Teritoriu: Sub-regiunea 16 pentru Europa
Regiune: Centru
Judet: Alba
Localitati: Ciugud, Sântimbru, Craciunelu de Jos, Cergau, Cenade, Mihalt, Berghin, Ohaba, Rosia de Secas, Daia Româna, Spring, Dostat, Cut, Câlnic, Gârbova, Valea Lunga
Reprezentant: Moldovan Nicolae, director programe PAEM Alba

Teritoriu: Subregiunea Sebes
Regiune: Centru
Judet: Alba
Localitati: Sebes, Cugir, Sugag, Salistea, Pianu, Sasciori, Vintu de Jos, Sibot
Reprezentant: Sorana Sicoie, consilier C.J. Alba

Teritoriu: Microregiunea Blaj
Regiune: Centru
Judet: Alba
Localitati: Blaj, Sâncel, Sona, Jidvei, Cetatea de Balta
Reprezentant: Sergiu Stefanescu, secretar Municipiu Blaj

Teritoriu: Subregiunea Apuseni
Regiune: Centru
Judet: Alba
Localitati : Arieseni, Gârda, Scarisoara, Albac, Horea, Poiana Vadului, Vadu Motilor, Vidra, Avram Iancu, Sohodol, Ciuruleasa, Bistra, Câmpeni, Abrud, Baia de Aries, Lupsa.
Reprezentant: Barla Marin, inspector primarie Bistra

Instruirea reprezentantilor se va realiza la Vatra Dornei, in cadrul CEFIDEC-ului (Centrului de Formare si Inovatie pentru Dezvoltare in Carpati).

Ii asteptam sa se intoarca de la aceste sesiuni de formare si sa impartaseasca si cu noi cat mai multe lucruri despre acest program LEADER, pentru a putea demara proiecte inca de la sosirea fondurilor europene.

ing. Ioana Stanciu




Proiecte LEADER in landul Baden-Wurttemberg din Germania


 

Vizita in Nordschwarzwald, Calw, Germania, 16.07-20.07 2006

In acest numar as vrea sa va impartasesc si dumneavoastra cate ceva despre vizita pe care am efectuat-o in Germania in luna iulie 2006, impreuna cu alte 8 persoane (reprezentanti din Consiliul Judetean Alba - departamentele turism si dezvoltare rurala si reprezentantii subregiunilor Leader Apuseni, Blaj si Sebes).

Intreaga vizita in Germania a fost organizata cu spijinul GTZ-ului (Asistenta Tehnica Germana), prin intermediul d-lui Thomas Wehinger, consultant GTZ.

In continuare va prezint un pic mai detaliat ce am facut in fiecare zi petrecuta acolo:


17.07.2006

Dimineata ne-am intalnit la Consiliul Judetean Calw cu GAL LEADER+ Nordschwarzwald

In cadrul prezentarii zonei Leader+ Nordschwarzwald, reprezentantul Leader, d-na Diana G., a descris urmatoarele:

- zona naturala Nordschwarzwald

- GAL -urile din zona (grupurile de actiune locale)

- Punctele importante in dezvoltarea Leader

- Dotarea financiara si promovarea LEADER in zona Nordschwarzwald

In landul Baden-Wurtemberg s-au delimitat 5 zone Leader, care se intind pe aria a 3 judete.

Cateva dintre proiectele Leader sunt amintite mai jos, la fel ne-au fost prezentate si posibilitatile lor de finantare, modalitatea de depunere si aprobare a cererilor de finantare, Directiva landului de promovare a proiectelor in regiune, etc,:

1.’’Drumul sofranului’’- Crocus- o specie des intalnita mai demult, specifica zonei, pe cale de diparitie acum- prezentarea acesteia-explicatie specie, cutii speciale, exemplare.

2.’’Drumul lemnului Baiersbronn’’- drum tematic si de aventura

3.’’Centru de informare turistic Kaltenbronn’’-situat in cel mai inalt punct din zona

4. ’’Promovarea conceptelor de cabana’’- extinderea retelei de drumuri care unesc cabanele din regiune

5. ’’Arena de mountainbike Murg/Enztal’’- in 6 comune la nivel transjudetean-800 km de drum marcat pentru mountainbike.

6. ’’Extiderea galeriilor de la Neubulach’’

7. ’’Gradina pentru catarari’’

8. ‘’Instruirea lemnarilor’’ brosura de imagine Weisstanne- cooperare cu Austria pe aceasta tema, regiuni similare, cu esenta comuna’’Bradul Alb’’

9. ‘’Saptamanile belsugului din Schwarzwald’"- 20 de intreprinderi participa la acest program, LEADER pune la dispozitie marketingul-brosuri, postere, produse regionale si traditionale.

10. ‘’Jocurile manastirii din Hirsau’’- sprijinirea initiativelor de teatru regional.

Dupa masa am efectuat o vizita la HEN Holzenergie Nordschwarzwald GMBH- producerea energiei termice prin arderea lemnului, mai specific prin reconditionarea deseurilor lemnoase si transformarea lor in 3 moduri sub forma de: hackschnitzel, holzpellets, briketts.


In cadrul acestei vizite ne-a fost prezentata structura intreprinderii (sursele de achizitioanre a deseurilor lemnoase, productiile estimate, reteaua de desfacere a productiei, modul de transportare a deseurilor reconditionate si locurile de depozitare, etc.)


 


18.07.2006

La primaria orasului Calw ne-am intalnit cu d-nul primar, Manfred Duna, care ne-a spus cateva lucruri despre orasul CALW -cultura, viata sociala, uniuni (muzicale, sportive, culturale).

In continuare am asistat la o prezentare a planului urbanistic si a amenajarii teritoriului regional, prezentare facuta de catre directorul oficiului de planificare urbanistica, d-nul Andreas Quentin.

In cadrul acestei prezentari am putut urmari:

- structura administrativa a constructiilor (30 colaboratori)

- planificarea constructiilor : PUG (plan urbanistic general)

- organizarea constructiei unui cartier nou

- importanta mediului si a spatiilor verzi –crearea unui echilibru ecologic-compensarea zonelor in constructii = echilibrare prin extindere peisagera: remodelare paduri, cursuri de apa, etc.

- Parametrii orientarii ecologice a unui cartier nou de locuinte

- Alimentarea cu apa si canalizare, Asociatii de intreprinderi, ajutor financiar ELR.

Dupa masa am vizitat o statie de epurare a apei si o mina terapeutica la Neubulach, o veche exploatare argentifera a carei galerii au acum multiple functiuni: una dintre galerii a fost amenajata ca baza de tratament pentru bolnavii astmatici, iar in alta galerie se poate observa veceha exploatatie miniera.

Deasemenea in cadrul parcului in care este amplasata vechea mina, exista un centru de primire al turistilor (Proiect LEADER), si un mini muzeu in care sunt expuse minerale si unde se poate viziona si istoricul acestui loc in timpul servirii unui mic snack (cafea, prajituri, bauturi racoritoare).


19.07.2006

Dimineata am avut o prezentare-implementarea politicii agricole a UE in Calw, landul Baden-Wurtemberg- facuta de d-nul Riedlberger-responsabil in Ministerul Agriculturii landului cu implementarea programelor in mediul rural.

Dansul ne-a explicat ca fondurile sunt alocate diferentiat, pentru:

1. Renovarea satelor

2. Coriodarele de protectie

3. Prevenirea inundatiilor

4. Zone agricole devaforizate

5. Promovarea investitiilor din agricultura

6. Managementul apelor

7. Imbunatatirea pietelor

8. Silvicultura.

In cadrul prezentarii politicii agrare din judetul Calw, Dr.Rosswug ne-a prezentat si cateva date informative despre structura agrícola din judet:

-productii intalnite: - vaci de lapte-efectiv in scadere (4500 de capete, insa productia de lapte in crestere)

-cresterea ovinelor pentru carne-preponderent

-cabaline- pentru agrement-activitatea turistica

20.07.2006

In aceasta zi ne-am deplasat intr.-o zona renumita pentru turism, in statiunea de munte Baiersbronn.

Bairesbronn se intinde pe 190 km2, una dintre cele mai mari comune din landul Baden-Wurttemberg

Intreaga activitate turistica din statiune se spijina pe 4 piloni principali:

-Welness si tratament

-Gastronomie

-Concedii familia

-Drumetii in natura

Prezentarea a trei proiecte LEADER din zona:

1. ‘’Cabana omuletilor de sticla’’

2. ‘’ Drumul lemnului din Baiersbronn’’

3. ‘’Centru de informare al drumetiilor’’

In continuare am urmat ‘’drumului lemnului’’ din Naturapark Schwarzwald –cel mai mare parc natural din Germania- 375.000ha.

Toate proiectele pe care le-am vazut in Germania in cadrul vizitei de studiu, si care au fost implementate prin programul Leader, ne-au demonstrat ca acest program merita sa fie accesat si de catre beneficiari din tara noastra, mai ales ca experienta, de ani de zile, in acest program a altor state din Europa evoca eficienta si eficacitatea acestuia.

Pe viitor, asteptam ca o delegatie din Germania sa ne intoarca vizita, sa cunoasca viitoarele zone potentiale de proiecte pe programul Leader din judetul nostru.

ing. Ioana Stanciu




Vizita de studiu la institutiile UE din Bruxelles
 

Asociatia noastra, prin desfasurarea proiectului „ Ameliorarea comunicarii in mediul rural privind rolul si modalitatile de aplicare a normelor europene in domeniul agro-alimentar”, proiect accesat prin Fondul Europa 2004, a reusit sa intre in reteaua multiplicatorilor de informatie europeana.

La inceputul lunii septembrie, Delegatia Comisiei Europene in Romania, a organizat o vizita de studiu la institutiile Uniunii Europene de la Bruxelles pentru toti multiplicatorii de informatie europeana din Romania (ONG uri, prefecturi, scoli, fundatii, etc.) la care am participat si eu.

Pe tot parcursul acestei vizite ne-am intalnit cu reprezentanti ai diverselor institutii europene(Comitetul regiunilor, Comisia Europeana, Parlamentul european) care ne-au prezentant misiunile si activitatile pe care le desfasoara la nivel european aceste institutii, si ce impact au acestea asupra cetatenilor europeni.

Cum vizita s-a desfasurat cu putin timp inaintea raportului de tara pe care l-a analizat Comisia Europeana, in vederea aderarii sau non aderarii noastre la Uniunea Europeana la data de 1 ianuarie 2007, printre punctele discutate au fost aspectele actuale ale pietei interne din Romania, problema fondurilor structurale care vor fi acordate Romaniei dupa aderare, impactul economic la intrarea Romaniei in UE, Fondul Social European din Romania,etc.

Inainte de a efectua aceasta vizita nu prea stiam ce rol exact si ce implicatie au institutiile europene care apara interesele cetatenilor europeni.Aceasta vizita a fost deasemenea un prilej pentru toti multiplicatorii de informatie europeana din Romania sa se cunoasca mai bine intre ei, sa schimbe idei si opinii cu privire la noile actiuni de informare pe care le realizeaza.

Daca doriti sa aflati mai multe despre aceasta retea si ce activitati desfasoara ea, puteti accesa site-ul retelei :

www.networking.infoeuropa.ro

ing. Ioana Stanciu




GRADINA de la Sancrai

Dupa infiintarea campului experimental de catre scoala de la Sancrai din luna mai, si cultivarea plantelor (cartofi, ceapa, morcovi, ardei, tomate, vinete, fasole castraveti) pe cele 4 parcele alese impreuna cu noi, ne-am intors vara aceasta sa vedem cum au evoluat culturile si ce recolta s-a obtinut?

Acum doua saptamani, o delegatie din Franta, din partea Cusset Aiud Echanges, impreuna cu d-nul Jean-Francois Barlet au sosit la Aiud si au avut ocazia sa viziteze si loturile experimetale de la Sancrai.

De pe loturile gradinii s-a obtinut o productie buna, din care o cantitate s-a valoficat si pe piata (vinete, ardei, gogosari), iar o alta parte a fost utilizata pentru realizarea conservelor de iarna (muraturi, zacusca) care vor fi consumate mai apoi de cei aproape 60 de elevi ai scolii din Sancrai, la cantina unde acestia servesc masa.

Ce mai ramane pentru pastrare? Recolta de cartofi a fost depozitata si aceasta va fi utilizata tot in cadrul cantinei scolii la prepararea mancarurilor, pana la recolta anului viitor.

Speram ca acest lot experimental va fi cultivat si la anul, cu plante de cultura care vor aduce o recolta tot asa de bogata ca si cea de anul acesta.

Maier Ioan, membru Afroda




SFATURI tehnice

Odata cu venirea toamnei si strangerea recoltei incepem sa ne gandim deja la noile culturi pe care le vom infiinta anul viitor.

Ce masuri agrometeorologice sunt recomandatate in aceasta perioada?

  • eliberarea terenurilor de resturile vegetale si efectuarea araturilor pe terenurile cu o buna aprovizionare cu apa a solului;
  • aplicarea unui sistem de lucrari „minime” ale solului, indeosebi pe suprafetele cu deficite de apa in sol;
  • pregatirea patului germinativ si declansarea insamantarii culturilor de toamna in epoca optima;
  • continuarea si finalizarea lucrarilor de recoltare, transport si depozitare.

Ca si o noua cultura care ar putea fi introdusa de agricultori, ne-am gandit sa va prezentam insusirile si modul de infiintare ale culturii de „TRITICALE”.

Deja unul din membrii Afroda si membru in consiliul de administratie, Maier Ioan, de la Radesti, a infiintat in aceasta toamna, pe o suprafata de 2 ha un lot experimental de Triticale.

Sa speram ca din acest lot va rezulta o recolta buna si ca acesta va fi premergator altora.

CULTURA DE TRITICALE

Triticale a devenit in ultimul timp o cereala din ce in ce mai mult cautata de agricultori datorita caracteristicilor sale si multiplelor utilizari.

  • capacitate de crestere la temperaturi scazute si reluare mai timpurie a vegetatiei in primavara;
  • plantula viguroasa si cu ritm rapid de crestere acopera solul repede si il protrejaza impotriva eroziunii eoliene si pluviale;
  • toleranta la toxicitatea ionilor de aluminiu;
  • rezistenta genetica la un spectru larg de boli si la iernare.

Datorita acestor caracteristici, triticale este o cereala recomandata cu predilectie, sa fie cultivata pe terenurile acide cu PH mai mic de 5,5, unde reuseste mai bine decat graul si orzul prin sporuri mai mari de productie.

In prezent avem in tara mai multe soiuri; Plai, Colina, Titan, Tebea.

Obtinerea unei productii mari nu este posibila fara asigurarea corespunzatoare a elementelor nutritive si se recomanda o fertilizare echilibrata cu 40-90 kg P2O5/ha in functie de continutul de fosfor al solului si 60-100 kgn/ha in functie de planta premergatoare si fertilitatea solului 1/3 in toamna si 2/3 in primavara.

La semanat se recomanda o densitate de 400-500 b.g./m2 .

Combaterea buruienilor se face folosind erbicide specifice graului cu doze de 25% mai reduse, iar recoltarea se face cand umiditatea a scazut la 14%.

ing. Vasile Gligor




STAGIARI romani in Franta
 

Ca si in anii precedenti, in aceasta toamna, 6 tineri agricultori, dupa o pregatire intensiva pentru invatarea limbii franceze, au plecat in stagiu in Franta.

Acest stagiu se desfasoara in ferme din departamentul Rhone, cu sprijinul Camerei de Agricultura din Rhone si SDRR, Franta.

In urma vizitelor efectuate de noi in teren, si cu ajutorul reprezentatilor Afroda din comune, va prezentam cateva date despre tinerii stagiari si fermierii francezi care i-a primit in stagiu:

Crisan Horea, din Galtiu,are 28 ani si pe viitor doreste sa-si mareasca efectivul de animale(vaci) si sa-si modernizeze adapostul pentru animale.

El isi va efectua stagiul la ferma lui Laurent GRANGE, la Boissey les Montrond, 37 ani, casatorit, 2 copii, cu 55 vaci de lapte si 40 de vaci si vitei; laptele este livrat la o fabrica de colectare, iar viteii sunt vanduti la abator.

Bucur Adrian, din Cenade, are 22 ani si are ca proiect marirea efectivului de animale si modernizarea adapostului pentru vaci.

El este in stagiu la ferma lui Marc si Claudette Jullien, la Aveize, care au o ferma de vaci de lapte si cultiva cereale si cartofi; in cadrul fermei acestia dezvolta si activitatea de ferma pedagogica, prin care primesc clase de elevi in vizita de studiu (despre cresterea animalelor, circuitul laptelui etc.); laptele este livrat la o fabrica de colectare.

Radulet Remus
, din Cenade, are 32 ani si are ca proiect marirea adapostului pentru animale ( vaci de lapte).

Acesta isi efectueaza stagiul la ferma lui Daniel Notin, la Longessaigne, ferma de vaci; laptele este transformat in branzeturi de calitate.

Calina Cristean, din Panade, are 27 ani si isi propune sa-si modernizeze adapostul pentru animale si sa-si mareasca efectivul (vitei pentru ingrasat).

El este in stagiu la ferma lui David Dupin,la Montromand, 30 ani, casatorit, ferma de vaci de lapte;viteii rezultati sunt toti tinuti pentru ingrasare si pe langa acestia si taurasi cumparati, care dupa abatorizare sunt transformati si vanduti la macelaria din sat pe care acesta o poseda.

Samartinean Gheorghe, din Panade, are 22 ani si un proiect personal de a-si mari efectivul de vaci de lapte si de a moderniza adapostul pentru acestea.

El isi efectueaza stagiul la ferma lui Herne Sarcey, 32 ani, casatorit, 3 copii, cu o ferma de 30 vaci de lapte si 30 de capre; laptele este transformat in branza in atelierul propriu.

Aldea Nicolae, din Sancel, are 27 ani si pe viitor ar dori sa-si mareasca efectivul de animale.

Acesta si-a inceput stagiul la Bruno Mauvernay, 40 ani, casatorit, 2 copii, la o ferma cu 40 de vaci de lapte si 80 de scroafe cu purcei care sunt vanduti cand ajung la varsta de 8 saptamani.

Din pacate, Nicu nu a reusit sa efectueze decat o saptamana de stagiu,din motive personale de sanatate.

Ne cerem scuze responsabilului de stagiu din Franta, Bruno, pentru intreruperea stagiului, si speram ca acesta a gasit un inlocuitor si ca absenta stagiarului nostru nu i-a cauzat probleme.

Intr-un numar viitor, veti putea afla mai multe despre ce au facut stagiarii in Franta, din rapoartele lor la intoarcerea din Franta, pe care le vom impartasi cu dumneavoastra.

ing. Ioana Stanciu




Agricultori francezi in Romania

In perioada 6-13 noiembrie 2006, un grup de 7 agricultori din departamentul Rhone, Franta, insotiti de d-nul Jean Boudaud, vor efectua o vizita de studiu in Romania.

In timpul acestei vizite agricultorii se vor intalni cu reprezentanti ai Ambasadei Frantei la Bucuresti si ai Ministerului Agriculturii din Romania pentru a afla mai multe lucruri despre schimburile economice franco-romane precum si despre evolutia agriculturii romanesti ( programe post- aderare, intrare in UE).

Agricultorii vor vizita mai multe ferme, un centru de formare agricola din judetul Mures, un centru de insamantare artificiala, dar vor intalni si reprezentantii Alba Afroda din comunele Rosia de Secas si Sasciori.




Cursuri formare primari si responsabili utilaje agricole

Tot in luna noiembrie, in perioada 14-15 noiembrie vom organiza impreuna cu d-nul Jean Boudaud si d-nul Pierre Ducotterd o sesiune de formare pentru primarii reprezentanti ai comunelor Afroda, pe probleme comunale.

Aceasta formare se doreste a fi o completare a vizitei de studiu pe care domnii primari au efectuat-o in luna mai 2006 in departamentul Rhone si speram ca aceste doua zile, vor fi un prilej de cunoastere mai buna intre comunele din judetul Alba si posibilitatile de colaborare intre acestea.

Tot in aceasta perioada, pentru responsabilii de utilaje agricole din comunele Alba Afroda vom realiza doua zile de formare (17-18 noiembrie 2006), formare care se va realiza dupa o vizita prealabila pe data de 16 noiembrie a grupurilor care folosesc utilajele agricole in comun pe raza judetului Alba.

ing. Ioana Stanciu




REDACTIA, membrii biroului

ing. Rodica Parau, presedinta asociatiei

agricultor George Toth, trezorier

ing. Ela Rusu, membra a Consiliului de Administratie

ing. Ioana Stanciu, ANIMATOR LOCAL BIROU

ing. Vasile Gligor, ANIMATOR LOCAL TEREN