Calendarul activitatilor desfasurate de Alba-AFRODA in lunile aprilie si mai

Proiectulul finantat de Uniunea Europeana privind normele din agricultura

Informatii despre cota de lapte

Norme legate de calitatea laptelui

Informatii despre Subventiile din anul acesta

Utilajele subventionate cu 45 % din valoare

Vizita la ferme de vaci din Calarasi

Schimburi de experienta in turism rural la nivel de 5 judete

Raport asupra situtiei activitatilor din fiecare comuna

Raport de stagiu in floricultura al unui stagiar din Radesti

Despre stagiarii ce vor pleca anul acesta in Franta

Anunturi diverse

Redactia si membrii biroului

Asociatia noastra are in desfasurare un proiect finantat de Uniunea Europeana privind normele ce se aplica in agricultura, mai precis normele legate de constructii de adaposturi bovine, ovine si caprine, normele privind sistemele de muls, procesarea laptelui si pensiunile agroturistice. Proiectul, finantat prin Programul de Micro-Proiecte – Fondul Europa 2004, a participat in anul 2003 la o selectie nationala alaturi de alte proiecte si a iesit castigator. Drept urmare in acest moment echipa Alba-AFRODA se afla in plina treaba, activitatile pe care el le implica au inceput in luna ianuarie, anul curent, si se vor termina in luna noiembrie.

Pentru voi, cititorii nostrii si membrii ai asociatiei, rezutatele proiectului au un impact care se doreste de mare importanta, avand in vedere ca ne-am propus sa va aducem mai aproape si mai pe intelesul dvs normele europene pe care voi trebuie sa le stiti in cazul in care cresteti vaci, oi sau capre pentru lapte, in cazul in care transformati laptele sau in cazul in care aveti sau va ganditi sa incepeti o activitate in turism rural.

La televizor si prin ziare cititi tot mai des si cu litere din ce in ce mai mari ca Romania va intra in UE si ca traim vremuri schimbatoare; din pacate nu in aceiasi masura schimbarile ce vor sa vie sunt insotite si de precizari clare despre ce trebuie schimat, cum, cand si de catre cine ! Asa ca noi ne dorim sa lamurim cat de cat lucrurile, cel putin pentru dvs si pentru cine mai este interesat de domeniul dezvoltarii rurale ; astfel ne-am propus sa facem 5 fise a cate 14 pagini care sa contina aspectele legislative practice pe care trebuie musai sa le siti ca sa faceti agricultura si activitati alternative dupa 2007. Mai mult, aceste 14 pagini vrem sa le facem cat mai pe intelesul dvs, intr-un limbaj clar si simplu, astfel incat micul agricultor, cu planuri de mentinere si dezvoltare in agricultura, sa priceapa fara mari eforturi si fara ajutorul dictionarului ce vrea sa zica treaba asta cu normele europene, si mai ales ce trebuie sa stie el ca sa-si vinda produsele din ograda in continuare.

Proiectul acesta are mai multe etape :

§ In a doua etapa, ce va incepe din august, vom desfasura niste zile de formare, pe baza acelorasi informatii ce se vor gasi in cele 5 fise ; aceste sesiuni de formare vi se vor adresa tot voua, ca sa stiti cat mai bine cum puteti sa aveti o vaca, oaie sau capra fericita, astfel ca ea sa va dea mai mult lapte si voi sa castigati mai bine; cum sa prelucrati laptele astfel ca sa va puteti vinde produsele din mica gospodarie ; cum sa primiti turisti in ferma dumneavoastra.

§ In fine, a treia etapa este un eveniment care va incheia de fapt frumosul nostru proiect, si care se va intampla in Alba Iulia sub forma unui simpozion, o adunare de oameni interesati de agricultura, veniti din tari deja in UE (Franta, Polonia si Ungaria) si de pe la noi. Atunci vom vedea cum se intampla pe la cei din UE si la cei 10 nou intrati UE cu agricultura si cum se intampla pe la noi…

Noi va vom tine la curent cu vesti despre acest proiect, urmand ca peste vara sa publicam sintezele fiselor sub forma de suplimente de ziar. De aveti intrebari, de vreti sa aflati mai multe despre ce facem noi, cu mare drag sunati-ne la numerele de telefon de pe prima pagina a ziarului.

ec. Ana Faur, coordonator proiect

• ec. Ana Faur, coordonator proeict; responsabil fisa agroturism
• ing. Rodica Parau, responsabil fisa prelucrarea laptelui
• ing. Ela Rusu si ing. Pera Cristian, responsabili fise : constructii adaposturi de bovine, ovine si caprine si sisteme de muls

Proiect finantat de UNIUNEA EUROPEANA

Uniunea Europeana acorda României expertiza si sprijin financiar în vederea pregatirii pentru aderare, prin programe specifice: Phare, Ispa si Sapard. Sectoarele beneficiare variaza de la dezvoltare regionala si sprijin pentru IMM-uri, pâna la investitii în infrastructura de mediu si transport si dezvoltare rurala.

Suma anuala totala a fondurilor nerambursabile acordate României prin cele trei programe este în crestere, de la cca 660 de milioane de Euro în 2003, la peste un miliard de Euro în 2006. Gestionarea acestor fonduri este realizata de autoritatile române de resort, sub coordonarea Ministerului Finantelor Publice.

Cota de lapte se refera numai la laptele de vaca, si reprezinta cantitatea maxima de lapte pe care un producator o poate comercializa prin :

Livrare la unitati procesatoare
Vanzare directa pe piata libera
Nu intra in discutie autoconsumul sau laptele consumat de vitei, ci numai laptele care iese din ferma.

Fiecare tara are o cota nationala alocata.

La negocierile cu Uniunea Europeana, pentru tara noastra a fost alocata o cota totala de 3,057 mil.to de lapte, la care se adauga cantitatea de 0,188 mil.to, care reprezinta o cota de rezerva care va fi folosita din 2009.

Din cota obtinuta de tara noastra :

· 1.093.000 tone lapte – pentru vanzari la unitatile de procesare

· 1.964.000 tone lapte – pentru vanzari directe

Pentru acoperirea cotei de lapte, necesarul de efective de vaci lapte este de 826.216 capete, care este integral acoperit din efectivele existente. Fata de efectivele curente de 1.741.551 capete vaci lapte, dupa acoperirea cotei de lapte ramane un excedent de efective de 915.335 capte vaci lapte care va acoeri laptele pentru consum personal si cel pentru consumul animalelor.Aceste efective pot fi eligibile in cadrul masurilor de dezvoltare rurala pentru femrle de semi – subzistenta ( 1.000 €/an timp de cinci ani pentru rentabilizare).

Din acest an si tara noastra va intra in monitorizarea productiei de lapte pentru a se putea stabili cota care va reveni fiecarui fermier. Perioada pentru care se tine cont pentru alocarea cotei in 2006 este : 1 aprilie 2005 – 31 martie 2006.

Pentru aceasta fiecare fermier este necesar sa-si deschida un caiet in care sa-si scrie urmatoarele :

· Cantitatea de lapte si produse lactate produse

· Cat vinde din ceea ce produce

· Unde vinde

· Continutul de grasime (pentru laptele care il vinde la fabricile de prelucrare a laptelui) luat din avize su buletrine de analiza facute de laboratoarele de control a calitatii laptelui.

Laptele vandul de producator fabricilor de prelucrare a laptelui trebuie sa fie de la animale controlate, sanatoase, bine hranite, mulsul sa se efectueze in conditii igienice (uger spalat si sters, maini curate, aparat de muls si limpezit cu apa potabila), pastrat si racit pana la vanzare in recipiente la temperatura de 2-4°C.

Fiecare fermier va primi cota individuala in functie de cantitatea de lapte pe care dovedeste ca a comercializat-o in perioada sus mentionata.

Raportul dintre cota de procesare si cota de vanzari directe poate fi schimbata pe baza datelor din perioada de monitaorizare.

De asemenea, aceasta cota se obtine initial gratuit. Dupa ce a fost obtinuta, ea poate fi :

· Exploatata de catre fermier ;

· Vanduta ;

· Inchiriata ;

· Poate fi lasata mostenire .

In concluzie, sfatul nostru, este ca in perioada 1 aprilie 2005 – 31 martie 2006, sa produceti mai mult lapte , si sa il livrati unitatilor de procesare!!! Tineti cont de prezentarile facute de specialistii in genetica, sfaturile privind furajarea, intretinerea si exploatarea animalelor, precum si de vizitele facute de unii dintre d-voatra la fermele de la Calarasi.

ing. Ela Rusu

Calitatea laptelui nu este data numai aspectul organoleptic (gust, miros, culoare) al acestuia, ci si analize de laborator.

Aceste analize vor viza in special :

- numarul total de germeni patogeni – NTG ( se pot acumula in lapte in urma contactului cu aerul din adapostul animalelor)
- numarul de celule somatice – NCS ( apar in compozitia laptelui in urma unor boli ale ugerului)
- punctul crioscoic (punctul de inchetare a lapteului-pentru a deteremina daca este apa adaugata in lapte)
- cantitatea de grasime.

Conditiile pentru acceptarea laptelui materie prima destinat tratarii sau procesarii in unitatile de tratare sau procesare sunt urmatoarele – stabilite prin Ordinul Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului nr. 1106/23 sdecembrie 2003 privind aprobarea Programului de actiuni pentru imbunatatirea calitatii si salubritatii materie prima :

Incepand cu data de 1 ianuarie 2007 :

o NTG/ml lapte materie prima < 1.000.000 ;

o NCS/ml lapte materie prima < 600.000 ;

· Incepand cu data de 1 ianuarie 2009:

o NTG/ml lapte materie prima < 500.000 ;

o NCS/ml lapte materie prima < 400.000 ;

· Incepand cu data de 1 ianuarie 2011:

o NTG/ml lapte materie prima < 100.000 ;

o NCS/ml lapte materie prima < 400.000

ing. Ela Rusu

o Porcine 90-110 kg in viu livrate la abatoare autorizate 12.000 lei/kg

o Tineret bovin >400 kg in viu livrate la abatoare autorizate 6.000 lei/kg

o Tineret ovin >30kg, livrat la abatorizare 7.000 lei/kg

o Pui broiler 8.000 lei/kg

o Lapte oaie sau capra livrat la procesare 2.800 lei / l

o Juninci

· In controlul oficial al productiei 4.000.000 lei/cap

· Necuprinse in controlul oficial 2.000.000 lei/cap

· Fiice ale taurilor in testar, 8.000.000 lei/cap

· Din rase pure in controlul oficial 1.000.000 lei/cap

· Efective necuprinse in controlul oficial 750.000 lei/cap

· In restul zonelor 600.000 lei/cap

o Scrofite din ferme comerciale provenite din

o Oi mioare – insamantare artificial 150.000 lei/cap

o Berbeci adulti– folositi la insamantari artificiale 300.000 lei/cap

o Berbeci miori– folositi la insamantari artificiale 500.000 lei/cap

o Familii de albine 100.000 lei/fam

- 1400 lei/l (1680 lei/l –in zona de munte) perioada de vara, si

- 1800 lei/l (2180 lei/l –in zona de munte) perioada de iarna.

· Hotararea Guvernului nr. 65/2005 – subventionarea productiei vegetale, care se va aplica odata cu incheierea recoltarii cerealelor din vara 2005 si se va incheia la 31.12.2005

· OUG 12/2005 – acordarea de cupoane pentru achizitionarea de ingrasaminte, pesticide si seminte certificate – fac exceptie culturile de porumb si plante furajere.

· Legea creditului agricol 150/2003 – ramburasarea unui procent de 10% din valoarea unui credit acordat pentru productie, plata acestei forme de sprijin face dupa rambursarea integrala a creditului la banca comerciala care l- a acordat.

· Legea 381/2002 – subventionarea primelor de asigurare cu 20% (atat pentru animale, cat si pentru culturi)

· Despagubirea fermierilor care au animale bolnave si care trebuie sacrificate.

· HG 141/2005 – subventionarea pretului motorinei folosite in agricultura cu 5.000 lei/l.

BENEFICIARI

ACTE NECESARE

UNDE SE APELEAZA

Tipul fermelor: sunt ferme mixte,cresterea vacilor de lapte si cultivarea terenului,cu capital integral privat,animalele sunt din rasa Holstein,import Germania.

ILYA AGRO, director IANCU ALEXANDRU

Animalele:la inceputul anului 1998,a cumparat tineretul de la ferma de stat si aproximativ 80-90vaci cu lapte le-a preluat pe contract de participatiune(inpartia profitul obtinut cu ferma de stat),care a durat pina in anul 2002 cind a cumparat ferma in totalitate,din 2002 a inceput sa investeasca in animale.

In anul 2003 a cumparat 66 juninci gestante din Germania rasa Holstein,la ora actuala detine un efectiv de 140vaci si aproximativ 150tineret femel pe categorii de virsta.

Materialul seminal folosit in ferma este asigurat din inport SUA(genetica americana).

Productia medie in ferma este intre 8000-9000litri lapte/lactatie.

Animalele sunt intretinute in stabulatie libera,(au acces in permanenta la hrana si apa).

Vacile erau separate in boxe colective,in functie de productia de lapte si in functie de durata gestatiei,astfel :

-vaci cu productia de 35litrii lapte/cap,gestante pina in luna a-4-a si vaci montate recent.

-vaci gestante in luna a-4-7-a ,cu o productie de 28litri lapte /cap.

-vaci in repaus mamar-de remarcat faptul ca vacile in repaus mamar erau furajate cu paie de orz si apa,pentru a evita ingrasarea in aceasta perioada a animalelor,care diminueaza productia de lapte dupa fatare.

-vaci cu 20 de zile inainte de fatare-hrana la discretie(primesc hrana pe care o vor primii toata perioada de lactatie pina la intarcarea urmatoare,prin aceasta metoda animalele intra in productia maxima dupa o saptamina de la fatare).

-vaci fatate recent si vaci cu diferite probleme.

Ferma este supravegheata 24de ore din24,ceea ce determina depistarea cu precizie a vacilor in calduri avind ca rezultat o rata de 1.3 paete /cap de vaca insamintata indiferent ca este juninca sau animal adult.

O caracteristica foarte inportanta ,animalele nu sunt scoase la pasune ,fermierii isi asigura necesarul de furaje de la un an la altul pe stoc,vacile primesc hrana uscata tot timpul anului. Trecerea brusca de la furaj uscat la iarba in timpul verii si invers de la iarba la furaj uscat toamna, diminueaza foarte mult cantitatea de lapte obtinuta in ferma,la vaci orice furaj nou care se introduce in ratia furajera trebuie sa se faca treptat,rumenul animalului trebuie obisnuit treptat cu furajul respectiv,astfel productia de lapte nu va scadea brusc.Viteii erau intretinuti in aer liber afara in boxe individuale.Fermierii isi asigurau necesarul de furaje pe o suprafata de 0.5ha/cap,si sfatul lor este ca fara siloz nu se poate obtine o cantitate mare de lapte.

Dotarea tehnica :mulsul vacilor se face la sala de muls,unde se asigura o igiena corespunzatoare ugerului si se obtine un lapte curat si de calitate conform normelor europene. Laptele din ugerul vacii ajunge in tancul de racire fara sa i-a contact cu aerul.

Furajarea se face cu o remorca tehnologica,care amesteca toate furajele care compun ratia furajera ,pregateste un furaj unic si apoi este distribuit direct tot de aceasta remorca tehnologica.Terenul agricol este lucrat cu utilaje performante,inport Germania,aveau in dotare un Jaguar pentru recoltat porumbul siloz pe care il foloseau esalonat mai multi fermieri din Calarasi.

Particularitati :laptele obtinut este vindut la pretul de 11500lei/litru plus subventia.Datorita faptului ca are calitate si in acelasi timp si o cantitate de aproximativ 3000litri/zii de la 75vaci ,a licitat pretul laptelui cu 7 procesatori,pretul de plecare a fost de 8500lei si a ajuns la 11500lei.

S.C. MOVA MIA S.R.L director MOISE MARIAN

Deosebirile fata de ferma prezentata mai sus sunt urmatoarele :

-ferma este de dimensiuni mai mici ,respectiv 40vaci in lactatie.

-nu are in dotare sala de muls,mulsul se realizeaza intr-un grjd cu stabulatie legata cu masina de muls montata pe linia grajdului la bidon.Animalele nu sunt legate in acest grajd numai pe perioada cit dureaza mulsul.

-furajarea nu se face cu remorca tehnologica,furajele sunt distribuite pe rind cu caruta trasa de 2 cai,domnul Moise a recunoscut ca are un minus de citeva kg de lapte pe fiecare cap de vaca furajata din cauza faptului ca nu are remorca tehnologica care pregateste amestecul unic compus din toate furajele care compun ratia .

-in 1998 a cumparat 31 juninci gestante din Germania.

OBS : Au facut performanta datorita faptului ca la inceput s-au informat,au cautat cit mai multa informatie si apoi au investit in genetica,furajare si au asigurat confortul animalelor in adaposturi cu stabulatie libera construite cu minim de investitie.Au investit foarte mult in genetica si furajare ( credit dupa credit de la banci).

ing. Cristian Pera

Dupa cum ati aflat din numarul 5/decembrie 2004 al revistei noastre, Alba-Afroda este implicata, alaturi de alte doua asociatii romanesti care vin in sprijinul dezvoltarii rurale, intr-un « Program de coordonare si schimburi profesionale agricole » animat de o asociatie franceza de solidaritate internationala in domeniul dezvoltarii rurale, « Agronomi si Veterinari fara frontiere ». In cadrul acestui program, sunt sustinute sesiuni de formare, stagii de producatori si schimburi de experiente intre grupuri de producatori. In aceasta ultima categorie putem include si cele doua schimburi de experienta pe turism rural si agroturism desfasurate in judetele Sibiu si Alba.

Discutiile au fost organizate in ateliere care au tratat:

- cunoasterea legislatiei actuale din turism rural si inceperea unor demersuri pentru schimbarea cadrului legislativ care reglementeaza activitatea de turism rural in Romania;

- definirea formei organizatorice sub care vor lucra membrii acestei retele de turism rural si a programului pentru viitor.

Aceste actiuni nu se vor opri aici deoarece intre 6-8 mai 2005 este programata cea de-a treia actiune de acest gen care se va desfasura in localitatea Ciunget, judetul Valcea.

Pentru mai multe informatii legate de programul descris mai sus sau de rapoartele acestor doua schimburi de experienta pe turism rural, o puteti contacta pe Ana-Maria Staicu la 0788 424 112.

Comuna Sintimbru.

-Formarea grupurilor de utilizare a utilajelor,se incearca formarea unui grup pentru satele Sintimbru,Galtiu si Coslariu,si un grup pentru satul Totoi.Grupurile sunt in formare,

trebuie stabilit responsabilul pentru fiecare utilaj in parte,caietul de sarcini la fiecare utilaj cu reguli interne de functionare a grupului bine stabilite si in acelasi timp respectate de toti menbrii grupului.

-S-a organizat o reuniune cu agricultorii din Comuna Sintimbru,in cadrul acestei intilniri reprezentantul firmei Crompton Europe BV.Romania in colaborare cu Firma AgroExpert din Cluj ,a prezentat tehnologii de utilizare a erbicidelor,pesticidelor si insecticidelor la diferite culturi agricole.

Comuna Radesti.

-Formarea grupului de utilizare a utilajelor,cu numirea unui responsabil pentru fiecare utilaj si formarea caietului de sarcini a utilajului cu reguli interne de functionare bine stabilite si in acelasi timp respectate de toti menbrii grupului.

-Legumicultorii din Leorinti au participat la un curs de agricultura biologica,pe o durata de 2 zile ,cursul s-a tinut la Alba Iulia de specialisti in domeniul (Avram Fitiu de la Agroecologia –Cluj,Nicu Popa de la ferma ecologica de ovine Tichindeal –Sibiu).

Comuna Cenade.

-S-a incercat demararea unui proiect pentru constituirea juridica a grupului crescatorilor de bovine Cenade (filiera lapte), care a esuat din motive tehnice,nu s-a gasit numarul minim de 20 persoane necesar pentru a forma grupul si nu se realiza productia minima de lapte pe grup prevazuta in normele metodologice de aplicare a legii.

-S-a incercat pentru a doua oara derularea proiectului « Amenajarea pasunii Cenade »,

insamintarea a 8-10ha pasune,proiect cofinantat de Asociatia Afroda.
Acest proiect a esuat din cauza ca grupul nu a fost destul de motivat pentru a continua.
-Se incearca formare grupului de utilizare a utilajelor cu numirea unui responsabil pentru fiecare utilaj si formarea caietului de sarcini la fiecare utilaj cu reguli interne de functionare in cadrul grupului care sa fie respectate de toti menbrii grupului.

Comuna Sincel.

-Se incearca formarea grupurilor de utilizare a utilajelor,respectiv formarea unui grup in Sincel si un grup in Panade.

-S-a continuat proiectul comun « Constructie de grjduri inafara localitati »,proiectul se afla inca in derulare,dar sint probleme legate de inproprietarirea fermierilor interesati de acest proiect cu teren aferent ,care se preteaza pentru constructii de adaposturi.

Comuna Sasciori.

-formarea grupul de crescatori ovine a stagnat din cauza legislatiei nesigure. In a 3-a zi de mai va avea loc o intalnire cu toti membrii fondatori ai grupului pentru discutarea viitorului grupului.
-Asociatia Valea Sebesului de turism rural a organizat cea de-a doua intalnire a reprezentantilor celor 6 regiuni ; membrii asociatiei sunt in curs de omologare

Comuna Rosia de Secas asteapta anul acesta in august vizita unui grup de 50 de persoane din savigny, Franta, comuna infratita cu Rosia de Secas.

-se discutat in cadrul Consiliului de Administratie acordarea unui credit AFRODA pentru doua persoane din comuna
-tinerii care au fost in stagiu in Franta anul trecut au participat la cateva actiuni comuna
-in aceasta comuna exista problema utilizarii in comun a utilajelor.

Ciumbrud

-cultivatorii de trandafiri au avut treaba cu vinzarea productiei din anul 2004

-s-a discutat posibilitatea formarii unui grup de producatori de trandafiri, dupa noua legislatie ; discutia a ramas la stadiul de idee.

-ne pregatim pentru organizarea celei de-a doua editii a Zilei Trandafirilor, pentru luna iunie.

Actiuni comune.

-Vizita in Ungaria-Szeghed(decembrie 2004)cu legumicultori din Leorinti si Barabant, s-au vizitat sere de legume si flori.Vizita a fost foarte benefica, s-a putut remarca tehnologia de cultura, lucrarile solului, soiuri cultivate, dotarile aferente, sistemele de irigare, tratamente s.a.
-Reuniune la DADR Alba, unde reprezentantii firmei S.C Schontal Schul Impex S.R.L din Satu Mare au facut o prezentare despre importanta geneticii la taurine si au prezentat niste ferme familiare din S.U.A.La aceasta intilnire au participat fermieri din comunele Sincel, Sintimbru, Radesti, Rosia de Secasi, Sasciori, Cenade si Barabant.

-Livrarea de material seminal din inport S.U.A, colectat de la tauri performanti, in comunele Cenade si Radesti. Livrarea de material seminal se continua si in alte comune pentru ameliorarea raselor existente.

-Vizita la Calarasi la doua ferme de taurine model cu fermieri din comunele Radesti, Sasciori, Sincel si Sintimbru, au fost invitati si alti fermieri din alte comune, dar din motive nefondate nu au participat la aceasta vizita . Aceasta vizita a fost foarte benefica s-a putut remarca constructia adaposturilor (grjduri semideschise cu trei pereti), animalele erau intretinute in stabulatie libera. Cele mai inportante lucruri pentru fermierii de acolo era genetica (animale cu potential de productie ridicat) si la fel de important este furajare corespunzatoare a animalelor(fara siloz nu se poate produce o cantitate mai mare de lapte). De remarcat faptul ca fermierii nu investesc bani multi in constructia grajdurilor, ei investesc mult in genetica si furajare ,datorita acestui fapt au facut performanta si au devenit si sunt foarte rentabili in ceea ce fac.

ing. Cristian Pera
ec. Ana Faur

Suntem in al treilea an de cand Alba-AFRODA a inceput sa medieze stagii pentru tineri agricultori romani in Franta prin programul de stagii internatonale SESAME, cu sprijinul deosebit al Camerei de Agricultura Rhone. In urma anunturilor in comune si a intalnirilor noastre pe teren, si-au depus dosar de stagiu 5 tineri agricultori romani, despre care va prezentam cateva date privind proiectul lor individual si ferma din Farnta unde urmeaza sa-si efectueze stagiu.

Bruno, 45 de ani, casatorit cu o profesoara, are 2 fiice ; cultiva porumb si ceva cereale pentru cele 30 de vaci si 10 vitele ; vinde laptele la o fabrica de colectare.
Thomas, 25 de ani, lucreaza in ferma impreuna cu sora si cumnatul sau de 32 de ani ; are 35 de vaci, 50 de capre si 20 de oi. Laptele de vaca il vinde, iar pe cel de oi si capre il transforma in branza, pe care o vinde de trei ori pe saptamana in piata din sat.

Pierre, 45 de ani, casatorit, doi copii ; are o ferma de 40 de vaci si 20 de vitele, tot laptele il dau spre vinzare (nu transforma lapte in branza)

Ladislas, 50 de ani, casatorit, 3 copii ; lucreaza impreuna cu 2 asociati la o ferma de 25 de vaci si 130 de capre, tot laptele este trnsformat in branza ce se vinde in magazine alimentare
Doua zile pe saptamana, stagiarul nostru va lucra pe o alta exploatatie al unui prieten de-al fermierului Ladislau ; proprietarul celei de-a doua ferme se numeste Dominique, 32 de ani, casatorit, 2 copii mici ; are o ferma de 50 de vaci, si vinde tot laptele, fara sa-l transforme in ferma.

Paul, 55 de ani, casatorit, 2 copii mari, primar in comuna sa, are 250 de oi de carne. Cateva miele sunt vandute ppentru reproductie la alti crescatori. Tot aici, in lunile iunie si iulie, fermierul va recolta si capsuni si zmeura, mai ales ca din aceste culturi castiga cel mai bine !

Vind 300 kg de miere si 60 de stupi de albine; Sincel 885 301

Vind 3000 de oua saptamanal. Sincel 0744 790 406

Vind materiale de constructii din demolarea unei casa si a unui grajd. Radesti, 879362; 0740 493 474

Targului de Agricultura si Industrie Alimentara EXPOAGRARIA Cluj Napoca.

Cu acest prilej invita pe toti cei interesati sa participe la actiunile organizate de sponsori si organizatori. Transportul pana la Cluj si intors este gratuit.

Pentru detalii sunati la : 0745 268 275 sau la

0258 806 099 sau mergeti la DADR Alba Iulia, cam 101, Proiect GTZ