numarul 2, Martie 2004

Ziar distribuit gratuit in 6 comune din Judetul Alba: Cenade, Radesti, Rosia de Secas, Sasciori, Sincel, Santimbru

IN ACEST NUMAR …
 

EDITORIAL

Actiunile propuse de ALBA-AFRODA pentru luna Martie

Din agenda lucrarilor agricole pentru luna martie

Comunicat privind inscrierea exploatatiilor agricole

Taierile de pomi

Amenajarea solariilor

Succes in legumicultura

Stagiar in Franta

Turism Rural Destept

Vizita la fermele din Tirgu-Mures

Vizita la fermele din Tichindeal, Sibiu

Targuri de tara din luna Martie

VA TREBUI SA VA IDENTIFICATI ANIMALELE !

Actele necesare pentru subventii ( pentru crescatorii de animale)

Redactia

 
EDITORIAL

In sfarsit iata ca apare si cel de al doilea numar al buletinului nostru informativ.Asa cum primavara isi deschide portile campului pentru un an nou , asa si noi va invitam sa parcurgeti randurile si informatile pe care le-am pus la dispozitia dumneavoastra, in speranta ca ele va pot aduce un plus de cunostinte practice si utile pentru acest nou an agricol care a inceput .Peste tot se spune ca suntem in era informaticii, a organizarii si perfectionarii ,ca informatia este esenta tuturor reusitelor , suntem de acord cu acest fapt si subscriem si noi acestui val al schimbarilor.Incercam sa tinem pasul cu lumea civilizata si sa va oferim informatii si solutii tehnologice de ultima ora, incercam in aceeasi masura sa va oferim posibilitatea perfectionarii tehnicilor dumneavoastra de lucru si nu in ultimul rand sa va ajutam sa va organizati .Toate aceste lucruri vor fi posibile daca dumneavoastra , actorii acestei asociatii va veti implica activ in toate actiunile demarate.

Pe langa rolul de sfatuitor tehnic , principalul rol al acestui ziar este acela de a concentra actiunile intreprinse pentru toate satele, de a organiza actiunile viitoare prin publicarea calendarului de actiuni, de a analiza reusitele si eventual esecurile , astfel ca toti membrii asociatiei sa cunoasca buna desfasurare a proiectelor .

Asteptam in continuare parerile dumneavoastra cu privire la continutul acestui ziar , asteptam de asemenea sa participati la reuniunile programate in teritoriu si la proiectele aflate in derulare.

Gheorghe Toth (Trezorier Alba-Afroda)

CALENDARUL ACTIUNILOR ALBA-AFRODA
Luna Martie
  • In data de 20 Martie,ora 10°°, in Sancel – programul actiunilor 2004
  • in data de 25 Martie, la Santimbru – programul de actiuni 2004
  • In data de 25 Martie, la ora 16°°, in Loman – reuniunea crescatorilor de animale pe tema comercializarii ovinelor

Pentru mai multe detalii puteti sa-l contactati pe Alexa Daniel la numarul de telefon 813259.

  • In comuna Sasciori va avea loc o intalnire a grupului de lucru pe agroturism, in data de 26 Martie 2004.
Mai multe informatii despre aceasta activitate puteti citi in articolul din pagina 4 a acestei editii.
Pentru informatii suplimentare, puteti sa o contactati pe Ana Faur la numarul de telefon 0745 25 36 27 sau 741220
  • In perioada 31 Martie-6 Aprilie avem placerea sa primim vizita unui grup de 14 elevi si 4 profesori din departamentul Rhone, Franta, de la MFREO (Maison Familiale Rurale d’Education et d’Orintation) din Saint Martin en Haut. Reamintim ca sprijinul lor s-a concretizat anul trecut prin donatia de utilaje pentru recoltat fin. Grupul va face o vizita in fiecare comuna Alba-AFRODA
DIN AGENDA LUCRARILOR AGRICOLE, luna Martie
... primim de la OJCA...

Cultura mare

Se seamana culturile de prima urgenta : grau si orz de primavara, ovaz, mazare, lucerna, trifoi; daca temperatura creste (3-6°C), se pot semana sfecla si floarea soarelui, si peste 6°C se pot semana cartofii. Fertilizarea cu azot a cerealelor care nu s-a facut toamna, trebuie efectuata cu maxima urgenta.

Legumicultura

Repicarea rasadurilor pentru culturile timpurii in rasadnite. Amenajarea solariilor pentru tomate, ardei, vinete. Semanatul si plantatul culturilor din epoca I: mazare, ceapa, radacinoase, spanac, ceapa arpagic, usturoi, varza, conopida timpurie, sfecla rosie, etc. Se afaneaza si se marunteste terenul arat din toamna .

Pomicultura

Se fac plantari pe suprafete noi sau se completeaza golurile din plantatiile deja existente. Se continua taierile de formare in livezile tinere in paralel cu cele de rodire. Se varuiesc trunchiurile pomilor.

Viticultura si vinificatia

Daca timpul permite, se trece la dezgropatul viei. Se fac taierile de rodire si copcitul. Se incepe cercuitul si legatul coardelor taiate. Se aplica ingrasaminte chimice si organice, in cantitatile recomandate. Se lucreaza solul intre randuri. Se completeaza golurile in viile existente. Se fac tratamente fitosanitare recomandate pentru perioada de repaos impotriva unor boli si daunatori ;

Cresterea animalelor

Asigurarea miscarii animalelor, in special la bovine; Urmarirea fatarilor la ovine si asigurarea unui regim de furajare optim pentru mieii obtinuti. Inceperea incubatiei traditionale a oualor de gaina. Stimularea si supravegherea zborului general de curatire al familiilor de albine (in zonele de primavara mai timpurie). Se aplica tratamentele indicate in combaterea bolilor in stupinele infectate ; efectuarea reviziei sumare, de primavara, in stupina in zilele calduroase; Terminarea reparatiilor la principalele utilaje folosite in activitatea de zootehnie. Se aplica masurile sanitar-veterinare prevazute pentru aceasta luna in programul circumscriptiei sanitar-veterinare.

INSCRIEREA EXPLOATATIILOR AGRICOLE IN REGISTRUL EXPLOATATIILOR
... COMUNICAT DADR ...
Incepind cu 01 03 2004 va incepe etapa de completare a cererilor privind inscrierea exploatatiilor agricole in Registrul Exploatatiilor conform ordinului comun nr. 620/567/2003 al Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si Ministerului Administratiei si Internelor in vederea creerii unei evidente mai clare, pe baza datelor inregistrate in titlurile de proprietate, a cartii funciare, etc, a terenurilor agricole, acest lucru reprezentind o baza de date care va servi acordarii ajutoarelor comunitare prin regimurile de plati directe ce se va acorda in cadrul Politicilor Agricole Comunitare dupa integrare.
De asemenea , registrul Exploatatiilor serveste pentru controlul administrativ al cererilor solicitantilor de plati directe comunitare in cadrul Sistemului Integrat de Administrare si Control, pentru controlul declararii parcelelor agricole si controlului administrativ al solicitarii de fonduri comunitare ( ex. Programul SAPARD)

Pentru o evidenta cit mai clara a ternurilor agricole si pentru a putea beneficia de ajutoare comunitare pentru agricultura este necesar ca proprietatea terenurile agricole sa fie clara, terenurile pe care solicitantul nu poate

prezenta acte ( titlu de proprietate, carte funciara la zi, contracte de vinzare cumparare legalizate, etc) nu pot fi evidentiate deci nu se poate beneficia de ajutoare comunitare pentru acele suprafete.Completarea cererilor se face la sediile primariilor, solicitantii fiind sprijiniti de o persoana sau mai multe desemnate de primar prin decizie conform ordinului 567/2003 al Ministerului Administratiei si Internelor, de reprezentatii Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Alba, de Reprezentatii Oficiului Judetean de Cadastru si Geodezie Alba precum si de reprezentatii Oficiului Judetean de Consultanta Agricola.

Va rugam sa va prezentati la sediile primariilor pentru completarea acestor cereri.

TAIERILE LA POMI
... primim de la DADR Alba ...

TAIERILE DE FORMARE A COROANEI LA POMII TINERI

Se aplica in primii 3-5 ani de la plantare; se fac cat mai putine taieri la pomii tineri, recomandand in schimb rarirea si inclinarea ramurilor pentru garnisirea lor cu formatiuni de rod.

Cum se executa acestea ?

Scurtarea ramurilor de un an se face deasupra unui mugure, la 5mm. Rarirea se face de la baza, prin inlaturarea ramurilor de prisos, fara ciot. Prin rarire se vor lasa pe sarpante si ax, ramurile de semischelet, la 30-40 cm una de alta, iar cele de rod, la 10-15 cm. Ranile provocate prin taieri se vindeca cel mai greu la cires, visin, cais, piersic .

Cum se fac taierile pomilor tineri ?

In anul 1, se protejaza coroana. In anul 2, primavara , se alege o ramura din prelungirea axului si se taie la 110-130cm. Din celelalte se aleg 3-4 ramuri uniform repartizate. In anul 3 se proiecteaza etajul, scurtand ramura de prelungire la 160-180cm si se retin alte 3 ramuri uniform repartizate. Asupra ramurilor din primul etaj se executa taieri echilibrate a lungimii lor, si obtinerea de ramificatii laterale la 60-80 cm.
In anul 4 si 5 se continua prin operatii similare.

Pentru taierile in forma de coroana se procedeaza la fel, insa se inlatura axul. Prelungirea sarpantelor se scurteaza la 60 cm, se scot la inel ramurile concurente, restul se inclina.

In gradinile de langa casa se pot realiza atat coroane clasice, cat si forme artistice.

Pentru pomii plantati izolat se pot folosi piramida, coroanele vas (recomandate indeosebi pentru samburoase) ; daca doriti detalii pentru diferite forme de coroana, va rugam sa apelati la statiunile de profil (S.C.P.P. Geoagiu, judetul Hunedoara)

 

TAIERILE DE RODIRE SI INTRETINERE A COROANEI LA POMII PE ROD

Prin aceasta se urmareste aerisirea si luminarea coroanei, mentinerea echilibrului intre rodire si crestere, asigurand anual cresteri de 25-40 cm lungime, si un volum de muguri de rod de 25-30% din total. Scopul : rodirea normala an de an .

Ce trebuie sa cunoasca taietorii :

-ramurile de rod si mugurii floriferi pentru fiecare specie in parte
-sa aprecieze corect incarcatura pomului cu mugurii floriferi
-sa execute taierile pe fiecare sarpanta in parte, incepand de jos in sus
-sa execute mai intai suprimarea unor ramuri intregi, apoi scurtarea semi-scheletului si apoi, dupa caz, rarirea ramurilor de rod pe portiunea scurtata .

Care sunt principalele operatiuni ?

La pomii cu cresteri anuale foarte slabe (sub 30cm), se fac taieri de reductie. Daca pomii nu au deloc cresteri anuale, toate ramurile de schelet se scurteaza in lemn de 5-6 ani .Pentru reductie, ramurile de schelet se scurteaza in lemn de 2-3 ani, operatie care se poate repeta 2-3 ani.
Privitor la rarirea ramurilor, trebuie stiut ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm (deci 5-10 ramuri de un rod pe un metru liniar de suprafata). Cele care au o pozitie laterala se pastreaza.

AMENAJAREA SOLARIILOR
... primim de la DADR Alba ...

 

In prezent in curti si gradini pot fi utilizate diferite tipuri constructive de solarii, fiind recomandate cu precadere solariile de tip tunel. Acesta este alcatuit din arcade cu o deschidere de 2,2 –2,7 m inaltime si o latime de 4 - 5,4m. Arecele se fixeaza pe toata lungimea coamei cu longeroane care pot fi din otel beton sau teava de un tol. Distantele dintre arce pot fi de 2-4 m, iar lungimea solarului 20-50 m.

Pe toata lungimea solarului se fixeaza o retea de sarma galvanizata de 1.8 – 2 mm, la distanta de 40cm una de alta, pe care se aseaza folia de polietilena care se protejaza impotriva vantului cu o impletitura in zig-zag din sfoara sau banda PVC.

Folia de la baza solarului se ingraopa intr-un sant pregatit pentru acest scop. La capetele solarului se amenajaza usi de acces.

Lucrarile ce trebuie executate primavara pentru producerea legumelor in solar:

-verificarea si repararea scheletului, acesta se poate face in ferestrele din timpul iernii

-acoperirea solariilor cu folie de polietilena la grosimea de 0,15 - 0,20 mm si de latime cat mai mare, de preferat 9-9,5 m. Actiunea este bine sa se realizeze cu 10 – 15 zile inainte de infiintarea culturii pentru a se realiza temperatura optima.

-maruntirea solului, manual sau mecanic;

-marcarea randurilor pe care urmeaza sa plantam ;

-pregatirea rasadurilor pentru plante, care se face prin calirea lor la locul de producere si udarea puternica cu o zi inainte de plantat.

-plantarea rasadurilor trebuie sa se realizaza in perioada optima care este determinata de temperatura minima limita, specifica fiecarei culturi, care asigura dezvoltarea normala a plantelor. Temperatura favorabila in sol trebuie sa se mentina timp de 3-4 zile la cca 10°C pentru ardei si vinete, 14-15°C pentru castraveti , 5-7°C pentru varza. In acest scop perioadele de plantare se incadreaza intre 1-5 Martie la conopîda timpurie, 25 Martie- 10 Aprilie la tomate, 1-10 Aprilie la ardei si vinete, 12-20 Aprilie la castraveti.
De obicei rasadurile care se planteaza in solarii sunt produse in cuburi nutritive si se realizeaza pe randuri marcate anterior la distantele :

-pentru varza, conopida timpurie si gulioase, 50 cm intre randurii / 25 cm pe rand ;

-pentru ardei 40cm / 30 cm ;

-pentru tomate timpurii 70 cm / 30 cm ;

-pentru vinete 80 cm / 35 cm;

-pentru castraveti 70 cm / 75 cm ;

Dupa plantare se uda cu 1-1,5 l apa / planta. Pe langa cultura principala ce se obtine in solarii se pot produce intre randurile infiintate sau pe cale ce se infiinteaza sau pe marginea solarului sau in capetele solarului – legume intercalate, de preferat salata, ceapa verde, ridichi de luna.

De asemenea in functie de preferintele rasadurilor pentru temperatura, in solar se pot produce si rasaduri atat pe pat rece, direct pe pamant, cat si pe pat cald .

Marele avantaj care-l reprezinta cultura legumelor in solarii este acela ca ne ofera posibilitatea obtinerii consumarii legumelor mai repede cu cateva saptamini decat cele obtinute direct in camp, oferind avantaje materiale celor care se ocupa cu valorificarea acestor productii timpurii.

O POVESTE DE SUCCES

 

Pentru acest articol l-am ales pe domnul Bordean Radu din satul Leorint, comuna Radesti, care este cunoscut pentru cultivarea legumelor.

Domnul Bordean a inceput aceasta afacere in 1994, pe o suprafata cultivata cu legume de 30 ari care in timp a extins-o la 2 ha. La inceput rasadurile erau produse in solar, dupa care ele se repicau in camp. Legumele cultivate erau: vinete, ardei si gogosari.

Cu doua zile inainte de a face repicarea, terenul se ierbicida cu Roundup.

Aratura se face doar la inceputul lunii Mai, deoarece terenul este nisipos, iar dupa doua zile se pregateste terenul pentru plantat. Inainte de plantare terenul se ierbicideaza cu Stomp sau Treflan pentru a combate buruienile care urmeaza a rasari. Plantatul rasadurilor in camp se face la mijlocul lunii Mai, cu o echipa formata din 3 persoane.

Terenul este amplasat in vecinatatea raului Mures, de unde se iriga cu o motopompa cu aspersoare. Dupa repicare se fac tratamente de combatere a bolilor si daunatorilor. Tratamentele se opresc cu 14 zile inainte de recoltare.

Problemele majore apar la valorificare. Numarul mare de legumicultori din zona face imposibila vanzarea tututror legumelor pe piata locala, de aceea o mare parte din recolta este vanduta in judetele invecinate. Acest lucru face ca timpul acordat ingrijirii recoltei sa se diminueze.

In ciuda dificultatilor intampinate, Bordean Radu este hotarat sa isi mareasca suprfata cultivata la 2 Ha.

Florin Popa, (corespondent local, Radesti)

STAGIAR IN FRANTA

 

In luna Mai a anului 2003 am participat la un stagiu de pregatire in Franta, care a durat 4 luni si care s-a desfasurat intr-un centru de prelucrare a laptelui. In aceasta unitate erau 5 angajati dintre care 3 participau la prelucrarea laptelui, iar ceilalti doi efectau ambalarea produselor finite, centrul prelucrand laptele zilnic, din care se faceau 6 tipuri de produse. La ora 7 dimineata incepea programul de lucru. Se intra in laptarie prin vestiarele special amenajate de unde se lua imbracaminte speciala. Pe durata stagiului am participat la toate etapele de prelucrare a laptelui , pana la obtinerea produsului finit, incepand cu : pasteurizartea laptelui, introducerea cheagului, taierea laptelui inchegat, scoaterea acestuia in forme adecvate, care erau apoi duse in camerele de uscare, racire, efectuandu-se apoi ambalarea produselor.

La finalul procedurii de prelucrare a materiei prime se efectua curatenia si dezinfectarea utilajelor printr-un tunel special amenajat, dupa care se trecea la curatenia si dezinfectarea laptariei. Programul de lucru se termina la ora 15.

De asemenea, pe durata stagiului, am vizitat si ferme de vaci care aveau amenajate si laptarii, acestea prelucrand lapte din productie proprie.

Acest stagiu de pregatire efectuat prin ALBA-AFRODA mi-a oferit ocazia de a invata tehnici noi de prelucrare a laptelui, noi tipuri de produse fabricate din lapte si intreaga organizare a muncii in cadrul unui centru de colectare a laptelui.

Bors Darius, Rosia de Secas, (stagiar)

TURISM RURAL DESTEPT
INITIATIVA DE LA SAT

 

De cand ne stim, lumea a strabatut Valea Sebesului cu admiratie fata de natura locului, de traditiile deosebit de bine pastrate, de apa clara si dulce de baut, de aerul puternic ce-ti bate fata pana stomacul cere de mancare, de oamenii calarind magari spre casa lor din deal sau de cei mai domnosi din vale, de copii rosii la fata de atata frumusete si alergat, si de astea toate la un loc! Si uite asa, astazi, in vremurile grele ale tranzitiei, cand iti cresti animalele parca impotriva vointei tale si cand toate sunt mai grele si mai apasatoare, a aparut « solutia alternativa », un fel de : asta nu mai merge,….ce altceva stii sa faci ?

Hmm…pai…nu prea stim…dar putem invata !

Una dintre solutiile astea « alternative » ar fi turismul rural, si asta pentru ca avem despre ce povesti altora, iar turismul familial, individual este in floare; acuma o sa ne indepartam putin de aceste « cabane ale familiei », caci ele nu pot fi recunoscute drept forme de turism, atata timp cat nu se refera la o afacere organizata si deschisa tuturor celor interesati de cazare si destindere si atata timp cat ele se construiesc fara logica urbanistica.

Ca sa faci turism rural, de unul singur, nu prea se poate; daca se creaza o asociere a celor interesati dintr-o regiune, beneficiile sunt cu mult mai mari.

In primul rand, prin colaborarea celor asociati, anumite pensiuni din asociere pot organiza activitati traditionale, astfel incat turistii cazati la o alta pensiune se pot bucura de serviciile speciale oferite de prima pensiune, contra cost si prin intelegere.

In al doilea rand, o asociatie este mai informata si mai in masura sa reprezinte interesele tuturor membrilor sai, astfel incat ea poate conduce o campanie de promovare organizata, poate accede la fonduri speciale, poate fi angrenata in alte asociatii si uniuni mai mari si mai puternice, cu avanatajele ce decurg de aici.

Toate acestea depind insa in mare masura de oamenii care participa activ la aceste actiuni si de modul in care colaboreaza asociatii; din pacate, o caracteristica generala a romanilor este individualismul profund, situatie in care fiecare cauta sa castige cat mai mult pe termen scurt, chiar cu lichidarea partenerului de discutie.

Membrii unei asemenea asociatii vor trebui sa aibe rabdare, sa inceapa sa doreasca prosperitatea pe termen lung, si astfel am convingerea ca alternativa aleasa va fi sursa dezvoltarii tuturor !

Pornind de la minunatia locurilor si de la dorinta de colaborare, noi, 16 membrii fondatori, am dat nastere Asociatiei Valea Sebesului, care invata sa mearga precum un copil mic, are energia unui adolescent si intelepciunea unui om mare ! Doamna ajuta !

Ana Faur (presedinte Asociatia Valea Sebesului)

 

VIZITA LA FERMELE DIN TARGU MURES si ALBA a 18 agricultori din comuna Santimbru
12 ianuarie 2004

 

Scopul actiunii :

Constientizarea importantei selectiei la rasa bovine;
Analizarea fermelor vizitate si identificarea punctelor forte si slabe a acestora
Realizarea coeziunii intre agricultori comunei Santimbru.

SEMTEST TG MURES

Vizita a avut doua parti: expozitia de animale si prezentarea statiunii in ansamblu pe diapozitiv.
Au fost expusi 7 tauri din rasele : Baltata Romaneasca, Baltata Germana, Bruna Germana, Holstain Friza. Majoritatea taurilor sunt din Germania si au fost obtinuti prin transfer de embrioni. Statiunea are in acest moment 140 de tauri cu performante foarte bune si care sunt situati pe pozitii fruntase in clasamentul european al taurilor. Statiunea este proprietatea Asociatiei Crescatorilor de Bovine din Bavaria (Germania), asociatie care cuprinde 25000 de agricultori. Aceasta asociatie si-a dezvoltat activitatea bazandu-se pe centrele de selectie si pe fabricile de prelucrare lapte.
Semtest Targu-Mures este singurul centru din Romania care este autorizat si agreat de UE.
Din punctul ariei de acoperire, Semtestul deserveste ½ din suprafata tarii. Insamantarea artificiala in Romania se face in proportie de 50%, in timp ce in UE este de 80%.
Statiunea dispune in acest moment si de o gama larga de vieri din rasa Landras. Pe viitor se doreste de asemenea crearea unui centru de pregatire a insamantatorilor.
In luna septembrie a fiecarui an se organizeaza o expozitie de tauri deschisa vizitatorilor.

Ferma ORZEA

Ferma este localizata la iesirea din orasul Iernut si este o ferma mixta. Pamantul lucrat este de 70 ha cu o gama larga de culturi (soia, grau, porumb, orz, lucerna). Din anul 2001 ferma detine un numar de 6 vaci cumparate de la statiunea Semtest Targu Mures, vaci care provin din transfer de embrioni.
Productia de lapte este de 4000-5000l/lactatie.

Mulsul este realizat cu masina de muls « Banat » antrenata de la un generator.

Ferma BACU
Ferma este situata la Lunca Mures, unde sunt cazate 160 capete bovine si 960 capete ovine.

Mulsul se facu cu o masina tip « Banat » pe linia grajdului, cu colectarea laptelui la bidon. Spatiul de cazare este foarte mare oferind animalelor un volum mare de aer. Furajarea animalelor se face pe linia grajdiului cu tractoare si remorci. Dezavantajul acestui sistem este acela ca animalele nu au posibilitatea sa se miste. Rasele selectionate sunt atat Baltata Romaneasca cu infuzie de Red Holstein, cat si Holstain Friza.

Micro-ferma familiei SIPOS
Ferma este situata la intrarea orasului Aiud dinspre Cluj. Efectivul de animale este format din 12 capete din rasa Baltata Romaneasca. Aceasta ferma a fost creata in 3 ani de zile.

Comercializarea laptelui sa face prin distribuire la persoane individuale in orasul Aiud. Mulsul se face cu o masina « Westfalia », care a fost achizitionata cu suportul GTZ.

Ferma ZOLTAN
Ferma este situata in Com Radesti. Efectivul de animale este de 14 vaci cu lapte , 3 juninci si 5 vitei.
S-a remarcat ingrijirea deosebita care este acordata animalelor de catre agricultor, precum si utilizarea gardului electric pe timp de vara.

VIZITA LA FERMA ECOLOGICA DE LA TICHINDEAL, JUDETUL SIBIU
5 februarie 2004

 

Scopul actiunii :

Constientizarea importantei agriculturii ecologice;
Identificarea pasilor ce trebuie urmati pentru a ajunge la agricultura ecologica;
Identificarea pietei produselor ecologice.

Ferma ecologica SC ASI NATURE SRL

Vizita s-a organizat in colaborare cu OJCA Alba si au participat 18 agricultori interesati in agricultura ecologica, din zonele Sasiori-Loman, Rahau, Sard.

Ferma are cca 6000 ha, pe care cultiva cereale si furaje in sistem ecologic, pentru cele 4000 oi (care sunt adapostite in 7 staule, cate 540 oi /grajd). Oile sunt mulse manual, dar cu respectarea stricta a conditiilor de igiena, atat a animalului, a mulgatorului, cat si a utilajelor, si este prelucrat in max.2 ore de la mulgere (faza bactericida).

Laptele este procesat in sectia de prelucrare situata in incinta fermei in « Branza ecologica tip.FETA », care este exportata in totalitate in Germania, dupa un control riguros din punct de vedere microbiologic si fizico-chimic, efectuat de: laboratorul propriu, laboratorul DSV Sibiu, Laboratorul oficial DSV Bucuresti si prin sondaj de catre Laboratoare specializate din Elvetia si Germania.

Certificarea ecologica a fermei s-a produs in decursul a trei ani de catre o firma acreditata din Elvetia- Bio Swiss, conform metodologiei specifice.

S-au vizitat adaposturile de animale unde erau tinute oile, in spatii delimitate (spatiul alocat este de 1,3-1,5 m2/oaie , iar pentru oaie cu miel 2m2), mieii (in spatii incalzite cu becuri electrice), berbecii , iar lateral erau depozitati balotii de fan.

Mieii sunt valorificati pe piata libera din Sibiu, la preturile pietii, si nu sunt vinduti ca produs ecologic.

Oile sunt din rasa Turcana, Tigaie si s-a lucrat la ameliorare cu o rasa din Franta (Tigaie+Lacon+Karalesa).

Sectia de prelucrare are capacitate de 2000 litri lapte/zi si prelucreaza si lapte de vaca, concomitent, dar pe linii separate, colectat de la vacile din zona, din care se produce branza tip FETA si un sortiment nou dupa o reteta elvetiana cu continut de grasime peste 50%.

Branzeturile se vand in supermarketuri, de genul METRO.

Personalul din sectie este compus din 2 inginere de industrie alimentara si 5 persoane cu pregatire medie , tot personalul fiind instruit in Elvetia la o unitate de fabricare branzeturi.

Rodica Parau (presedinte ALBA-AFRODA)

TARGURI DE TARA
luna Aprilie

VA TREBUI SA VA IDENTIFICATI ANIMALELE !
COMUNICAT, DIRECTIA SANITAR-VETERINARA
Este o actiune declansata pe baza programelor de aderare la UE, si are ca principal scop o mai facila conducere a evidentei legate de starea de sanatate a animalelor, precum si in cazul schimbarii de animale intre proprietari.
Aceasta actiune a fost initiata si in momentul de fata este in curs de desfasurare pentru cai si consta in aplicarea unui microcip la fiecare animal in parte. Aplicarea nu afecteaza fizionomia (aspectul) si fiziologia (starea de sanatate) a animalelor.

Actiunea vine in ajutorul proprietarilor prin faptul ca este o posibilitate foarte buna de identificare a animalului in cazul de furt sau inlocuire in scop fraudulos a animalelor, pentru depistarea unor boli cu caracter enzootic si pentru despagubirea proprietarilor in cazul deceselor acestor animale

Data fiind importanta acestei actiuni, in special pentru crescatorii de animale, contra-valoarea ei se suporta de catre proprietar.

Dr. Ioan Darzu, Director executiv

ACTELE NECESARE PENTRU SUBVENTII IN SECTORUL DE CRESTERE A ANIMALELOR

1. persoanele fizice

-cerere tip
-copie de pe buletinul de proprietate a animalelor
-copie de pe certificatul sanitar veterinar
-copie de pe borderoul de achizitie intocmit de abator
-copie dupa actele care fac dovada platii anumalelor livrate
-copie de pe factura fiscala de abatorizare a animalelor, in cazul abatorizarii ca prestatori de servicii
-copie de pe autorizatia sanitar-veterinara si de pe licenta de abatorizare

2. persoanele juridice

-cerere tip
-copie de pe actul de insotire a marfii
-copie de certificatul sanitar veterinar
-copii de pe factura fiscala de vanzare a animalelor si de pe angajamentele de plata
-copia de pe autorizatia sanitar-veterinara si pe licenta de abatorizare
-program propriu anual de sustinere cu furaje a productiei marfa de carne de porc sau de pasare

Subventia pentru carne se acorda pentru animale livrate la abatoate, autorizate sanitar-veterinar si licentiate.

REDACTIA

 

Pentru a intra in posesia ziarului de fata, pentru sugestii si comentarii, pentru a obtine informatii mai in detaliu cu privire la subiectele abordate aici, va rugam sa ne contactati direct, la adresa de mai jos, sau prin corespondentii locali ai fiecarei comune.

Redactia:

Rodica Parau
Valérie Ciolos
Daniel Alexa

Corespondenti locali :

Cenade:RADULET ANISOARA 789036
MANEA ELENA 789003 789121
Leorint:BORSAN ZAMFIRA 879459
Radesti:POPA FLORIN 0740493474
Rosia de Secas:DARIUS BORS 765833
Sancel:COSTEA TEODOR 885117
Santimbru:BACANU MARIA
Sasciori:ANA FAUR 0745253627

SEDIUL ALBA-AFRODA

Str. Ghe. Sincai 2A (sediul Flips) Alba Iulia

0258 / 813 259 ; 0788 36 77 19